Trei probleme noi în fiecare dimineață. Calibrate la nivelul tău, nu la al manualului.

Subiecte BAC oficiale

Subiecte BAC Matematică M1 · Mate-Info — Sesiunea de Toamnă 2019

Rezolvare interactivă gratuită, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 · Mate-Info — Bacalaureat 2019, sesiunea de toamnă. Include PDF-ul oficial și baremul de corectare.

Rezolvă varianta interactiv, gratuitPe pagini, cu barem și notă simulată — autentificare gratuită.

Subiectele oficiale

Subiectul I

  1. 1.Arătați că suma elementelor mulțimii A={nNn14}A = \{n \in \mathbb{N} \mid n - 1 \leq 4\} este egală cu 1515.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Condiția n14n - 1 \leq 4 se scrie n5n \leq 5, deci, cu nNn \in \mathbb{N}, avem A={0,1,2,3,4,5}A = \{0, 1, 2, 3, 4, 5\}.
    2. Mulțimea AA are 66 elemente, iar cel mai mare dintre ele este 55.
    3. Suma elementelor este 0+1+2+3+4+5=150 + 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15.

    Răspuns: Suma elementelor mulțimii AA este 1515.

  2. 2.Se consideră funcția f:RRf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x22x+mf(x) = x^2 - 2x + m, unde mm este număr real. Determinați numărul real mm, știind că vârful parabolei asociate funcției ff are ordonata egală cu 22.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Pentru f(x)=x22x+mf(x) = x^2 - 2x + m avem a=1a = 1, b=2b = -2, c=mc = m, deci Δ=b24ac=44m\Delta = b^2 - 4ac = 4 - 4m.
    2. Ordonata vârfului parabolei este Δ4a=44m4=m1-\dfrac{\Delta}{4a} = -\dfrac{4 - 4m}{4} = m - 1.
    3. Impunem m1=2m - 1 = 2, de unde obținem m=3m = 3.

    Răspuns: m=3m = 3

  3. 3.Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x+3=9x\sqrt{x + 3} = \sqrt{9 - x}.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Condițiile de existență: x+30x + 3 \geq 0 și 9x09 - x \geq 0, adică x[3,9]x \in [-3, 9].
    2. Ridicăm la pătrat ambii membri: x+3=9xx + 3 = 9 - x, de unde 2x=62x = 6.
    3. Rezolvăm și obținem x=3x = 3, care aparține intervalului [3,9][-3, 9], deci este soluție.

    Răspuns: x=3x = 3

  4. 4.Determinați numărul submulțimilor cu cel puțin 88 elemente ale unei mulțimi cu exact 1010 elemente.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Submulțimile cu cel puțin 88 elemente au 88, 99 sau 1010 elemente, deci numărul lor este C108+C109+C1010C_{10}^{8} + C_{10}^{9} + C_{10}^{10}.
    2. Calculăm: C108=C102=45C_{10}^{8} = C_{10}^{2} = 45, C109=C101=10C_{10}^{9} = C_{10}^{1} = 10 și C1010=1C_{10}^{10} = 1.
    3. Adunăm: 45+10+1=5645 + 10 + 1 = 56.

    Răspuns: 5656 submulțimi

  5. 5.În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(5,1)A(5, 1), B(1,3)B(-1, 3) și C(8,10)C(8, 10). Determinați lungimea segmentului CDCD, unde punctul DD este mijlocul segmentului ABAB.
    Rezolvare pas cu pas
    1. DD este mijlocul lui ABAB: D(5+(1)2,1+32)=D(2,2)D\left(\dfrac{5 + (-1)}{2}, \dfrac{1 + 3}{2}\right) = D(2, 2).
    2. Lungimea lui CDCD cu C(8,10)C(8, 10) și D(2,2)D(2, 2): CD=(82)2+(102)2CD = \sqrt{(8-2)^2 + (10-2)^2}.
    3. Calculăm: CD=36+64=100=10CD = \sqrt{36 + 64} = \sqrt{100} = 10.

    Răspuns: CD=10CD = 10

  6. 6.Arătați că 1+cosπ+cos2π+cos3π++cos2019π=01 + \cos \pi + \cos 2\pi + \cos 3\pi + \ldots + \cos 2019\pi = 0.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Suma este k=02019coskπ=k=02019(1)k\displaystyle\sum_{k=0}^{2019} \cos k\pi = \sum_{k=0}^{2019} (-1)^k, deoarece coskπ=(1)k\cos k\pi = (-1)^k.
    2. Termenii cu kk impar (de forma (2k+1)π(2k+1)\pi) sunt 10101010 la număr și fiecare valorează 1-1; termenii cu kk par sunt 10101010 la număr și fiecare valorează 11.
    3. Grupând câte un termen par cu unul impar obținem 10101010 perechi de forma 1+(1)=01 + (-1) = 0, deci suma totală este 00.

    Răspuns: Suma este egală cu 00.

Subiectul al II-lea

Se consideră matricele I3=(100010001)I_3=\begin{pmatrix}1&0&0\\0&1&0\\0&0&1\end{pmatrix} și A(a)=(a+1001a100a+1)A(a)=\begin{pmatrix}a+1&0&0\\1&a&1\\0&0&a+1\end{pmatrix}, unde aa este număr real.
  1. a.Arătați că det(A(1))=4\det(A(1))=4.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Pentru a=1a = 1 avem A(1)=(200111002)A(1) = \begin{pmatrix}2&0&0\\1&1&1\\0&0&2\end{pmatrix}.
    2. Dezvoltăm determinantul după prima linie: det(A(1))=2det(1102)=22=4\det(A(1)) = 2 \cdot \det\begin{pmatrix}1&1\\0&2\end{pmatrix} = 2 \cdot 2 = 4.

    Răspuns: det(A(1))=4\det(A(1)) = 4

  2. b.Demonstrați că A(a)A(b)=abI3+(a+b+1)A(0)A(a)A(b)=abI_3+(a+b+1)A(0), pentru orice numere reale aa și bb.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Calculăm produsul A(a)A(b)A(a)A(b) element cu element; de exemplu, elementul (1,1)(1,1) este (a+1)(b+1)=ab+a+b+1(a+1)(b+1) = ab + a + b + 1, iar elementul (2,2)(2,2) este abab.
    2. Membrul drept abI3+(a+b+1)A(0)abI_3 + (a+b+1)A(0) are pe poziția (1,1)(1,1) valoarea ab+(a+b+1)=ab+a+b+1ab + (a+b+1) = ab + a + b + 1, iar pe poziția (2,2)(2,2) valoarea ab+0=abab + 0 = ab.
    3. Comparând toate cele nouă poziții, cele două matrice coincid, deci A(a)A(b)=abI3+(a+b+1)A(0)A(a)A(b) = abI_3 + (a+b+1)A(0) pentru orice a,bRa, b \in \mathbb{R}.

    Răspuns: A(a)A(b)=abI3+(a+b+1)A(0)A(a)A(b) = abI_3 + (a+b+1)A(0)

  3. c.Determinați numărul natural nn pentru care A(0)A(1)A(2)A(2019)=n!A(0)A(0)A(1)A(2)\ldots A(2019)=n!\,A(0).
    Rezolvare pas cu pas
    1. Din relația de la b), cu a=0a = 0, obținem A(0)A(b)=0bI3+(b+1)A(0)=(b+1)A(0)A(0)A(b) = 0 \cdot b \, I_3 + (b+1)A(0) = (b+1)A(0).
    2. Aplicând repetat: A(0)A(1)=2A(0)A(0)A(1) = 2A(0), apoi A(2)=23A(0)\cdot A(2) = 2 \cdot 3 \, A(0), și așa mai departe până la A(2019)A(2019), obținem A(0)A(1)A(2019)=(2342020)A(0)A(0)A(1)\ldots A(2019) = (2 \cdot 3 \cdot 4 \cdots 2020)\,A(0).
    3. Produsul 232020=2020!2 \cdot 3 \cdots 2020 = 2020!, deci n!A(0)=2020!A(0)n!\,A(0) = 2020!\,A(0), de unde n=2020n = 2020.

    Răspuns: n=2020n = 2020

Se consideră polinomul f=X3mX2+2X+3mf = X^3 - mX^2 + 2X + 3 - m, unde mm este număr real.
  1. a.Determinați numărul real mm, știind că f(1)=0f(1) = 0.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Înlocuim X=1X = 1 în f=X3mX2+2X+3mf = X^3 - mX^2 + 2X + 3 - m: f(1)=1m+2+3m=62mf(1) = 1 - m + 2 + 3 - m = 6 - 2m.
    2. Impunem f(1)=0f(1) = 0, adică 62m=06 - 2m = 0, de unde m=3m = 3.

    Răspuns: m=3m = 3

  2. b.Pentru m=3m = 3, determinați rădăcinile polinomului ff.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Pentru m=3m = 3 obținem f=X33X2+2X=X(X23X+2)f = X^3 - 3X^2 + 2X = X(X^2 - 3X + 2).
    2. Factorizăm trinomul: X23X+2=(X1)(X2)X^2 - 3X + 2 = (X - 1)(X - 2), deci f=X(X1)(X2)f = X(X-1)(X-2).
    3. Rădăcinile sunt x1=0x_1 = 0, x2=1x_2 = 1, x3=2x_3 = 2.

    Răspuns: {0,1,2}\{0, 1, 2\}

  3. c.Determinați numărul real mm pentru care x13+x23+x33=(x1+x2+x3)312x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = (x_1 + x_2 + x_3)^3 - 12, unde x1x_1, x2x_2 și x3x_3 sunt rădăcinile polinomului ff.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Din relațiile lui Viète: x1+x2+x3=mx_1 + x_2 + x_3 = m, x1x2+x1x3+x2x3=2x_1x_2 + x_1x_3 + x_2x_3 = 2 și x1x2x3=m3x_1x_2x_3 = m - 3.
    2. Folosind identitatea x13+x23+x33=s133s1s2+3s3x_1^3 + x_2^3 + x_3^3 = s_1^3 - 3s_1 s_2 + 3s_3, obținem m33m2+3(m3)=m33m9m^3 - 3m \cdot 2 + 3(m-3) = m^3 - 3m - 9.
    3. Condiția devine m33m9=m312m^3 - 3m - 9 = m^3 - 12, adică 3m9=12-3m - 9 = -12, deci 3m=3-3m = -3 și m=1m = 1.

    Răspuns: m=1m = 1

Subiectul al III-lea

Se consideră funcția f:(0,+)Rf:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=12x+1lnxx+1f(x)=1-\dfrac{2}{x+1}-\ln\dfrac{x}{x+1}.
  1. a.Arătați că f(x)=x1x(x+1)2f'(x) = \dfrac{x-1}{x(x+1)^2}, x(0,+)x \in (0,+\infty).
    Rezolvare pas cu pas
    1. Derivăm termen cu termen: (2x+1)=2(x+1)2\left(-\dfrac{2}{x+1}\right)' = \dfrac{2}{(x+1)^2}, iar (lnxx+1)=(1x1x+1)=1x(x+1)\left(-\ln\dfrac{x}{x+1}\right)' = -\left(\dfrac{1}{x} - \dfrac{1}{x+1}\right) = \dfrac{-1}{x(x+1)}.
    2. Adunăm: f(x)=2(x+1)21x(x+1)f'(x) = \dfrac{2}{(x+1)^2} - \dfrac{1}{x(x+1)} și aducem la numitorul comun x(x+1)2x(x+1)^2.
    3. Numărătorul devine 2x(x+1)=x12x - (x+1) = x - 1, deci f(x)=x1x(x+1)2f'(x) = \dfrac{x-1}{x(x+1)^2}.

    Răspuns: f(x)=x1x(x+1)2f'(x) = \dfrac{x-1}{x(x+1)^2}

  2. b.Determinați ecuația asimptotei orizontale spre ++\infty la graficul funcției ff.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Când x+x \to +\infty: 2x+10\dfrac{2}{x+1} \to 0, iar xx+11\dfrac{x}{x+1} \to 1, deci lnxx+1ln1=0\ln\dfrac{x}{x+1} \to \ln 1 = 0.
    2. Prin urmare limx+f(x)=100=1\displaystyle\lim_{x \to +\infty} f(x) = 1 - 0 - 0 = 1.
    3. Limita fiind finită, dreapta y=1y = 1 este asimptotă orizontală spre ++\infty.

    Răspuns: y=1y = 1

  3. c.Se consideră funcțiile g:(0,+)Rg:(0,+\infty) \to \mathbb{R}, g(x)=x1x+1g(x) = \dfrac{x-1}{x+1} și h:(0,+)Rh:(0,+\infty) \to \mathbb{R}, h(x)=lnxx+1h(x) = \ln\dfrac{x}{x+1}. Demonstrați că graficele funcțiilor gg și hh nu au niciun punct comun.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Observăm că f(x)=x1x+1lnxx+1=g(x)h(x)f(x) = \dfrac{x-1}{x+1} - \ln\dfrac{x}{x+1} = g(x) - h(x), deci graficele lui gg și hh se intersectează doar acolo unde f(x)=0f(x) = 0.
    2. Cum f(x)=x1x(x+1)2f'(x) = \dfrac{x-1}{x(x+1)^2} se anulează în x=1x = 1 (ff descrescătoare pe (0,1](0,1] și crescătoare pe [1,+)[1,+\infty)), avem f(x)f(1)f(x) \geq f(1) pentru orice x(0,+)x \in (0,+\infty).
    3. Calculăm f(1)=122ln12=ln2>0f(1) = 1 - \dfrac{2}{2} - \ln\dfrac{1}{2} = \ln 2 > 0, deci f(x)ln2>0f(x) \geq \ln 2 > 0 și ecuația f(x)=0f(x) = 0 nu are soluții.

    Răspuns: Graficele funcțiilor gg și hh nu au niciun punct comun.

Se consideră funcția f:RRf : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, f(x)=x2+4f(x) = \sqrt{x^2 + 4}.
  1. a.Arătați că 01f2(x)dx=133\displaystyle\int_0^1 f^2(x)\,dx = \dfrac{13}{3}.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Avem f2(x)=(x2+4)2=x2+4f^2(x) = \left(\sqrt{x^2+4}\right)^2 = x^2 + 4.
    2. O primitivă este F(x)=x33+4xF(x) = \dfrac{x^3}{3} + 4x, deci 01(x2+4)dx=F(1)F(0)=13+4\displaystyle\int_0^1 (x^2+4)\,dx = F(1) - F(0) = \dfrac{1}{3} + 4.
    3. Obținem 13+4=1+123=133\dfrac{1}{3} + 4 = \dfrac{1 + 12}{3} = \dfrac{13}{3}.

    Răspuns: 01f2(x)dx=133\displaystyle\int_0^1 f^2(x)\,dx = \dfrac{13}{3}

  2. b.Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g:RRg : \mathbb{R} \to \mathbb{R}, g(x)=xf(x)g(x) = xf(x), axa OxOx și dreptele de ecuații x=1x = -1 și x=1x = 1, are aria egală cu 105163\dfrac{10\sqrt{5}-16}{3}.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Funcția g(x)=xx2+4g(x) = x\sqrt{x^2+4} este impară; pe [1,0][-1,0] avem g0g \leq 0, iar pe [0,1][0,1] avem g0g \geq 0, deci aria este 11g(x)dx=201xx2+4dx\displaystyle\int_{-1}^{1} |g(x)|\,dx = 2\int_0^1 x\sqrt{x^2+4}\,dx.
    2. O primitivă a lui xx2+4x\sqrt{x^2+4} este 13(x2+4)3/2\dfrac{1}{3}(x^2+4)^{3/2}, iar în x=1x=1 obținem (1+4)3/2=55(1+4)^{3/2} = 5\sqrt{5}, în x=0x=0 obținem 43/2=84^{3/2} = 8.
    3. Aria este 213(558)=1051632 \cdot \dfrac{1}{3}\left(5\sqrt{5} - 8\right) = \dfrac{10\sqrt{5} - 16}{3}.

    Răspuns: Aria este 105163\dfrac{10\sqrt{5} - 16}{3}.

  3. c.Calculați limx01x40xt3f(t)dt\displaystyle\lim_{x \to 0} \dfrac{1}{x^4} \int_0^x t^3 f(t)\,dt.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Limita este de forma 00\dfrac{0}{0}, deci aplicăm l'Hôpital; derivata numărătorului 0xt3f(t)dt\displaystyle\int_0^x t^3 f(t)\,dt este x3f(x)x^3 f(x), iar a numitorului x4x^4 este 4x34x^3.
    2. Limita devine limx0x3f(x)4x3=limx0f(x)4\displaystyle\lim_{x \to 0} \dfrac{x^3 f(x)}{4x^3} = \lim_{x \to 0} \dfrac{f(x)}{4}.
    3. Cum f(0)=0+4=2f(0) = \sqrt{0+4} = 2, obținem 24=12\dfrac{2}{4} = \dfrac{1}{2}.

    Răspuns: 12\dfrac{1}{2}

Documente oficiale

Subiectul oficial (PDF)Baremul oficial de corectare (PDF)

Exersează pe capitole

Probleme rezolvate pe capitolele-cheie din programa de Bacalaureat:

Sursă: subiect și barem publicate oficial de Ministerul Educației / Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNEE). Documentele sunt reproduse integral, nealterate; rezolvarea interactivă este material original pbmate.