Platforma de matematică pentru clasele 5–12: probleme noi în fiecare zi, ajustate pentru nivelul tău — cu soluții complete, pas cu pas, până la BAC M1 și Evaluarea Națională. Sub 20 RON pe săptămână.

Clasa a 10-a

Exerciții rezolvate cu drepte în plan — clasa a 10-a

Pe această pagină găsești 37 exerciții rezolvate cu drepte în plan pentru clasa a 10-a, fiecare cu rezolvare completă, pas cu pas, în stilul baremului oficial de BAC. Sunt probleme tipice de examen și de teză, alese ca să exersezi eficient și să înțelegi unde apar cele mai frecvente greșeli. Ai nevoie de formule? Vezi tabelul de drepte în plan.

Drepte în plan #1

Panta dreptei y=3x−7y = 3x - 7 este:
  1. A. −7-7
  2. B. −3-3
  3. C. 33
  4. D. 77
Rezolvare

Răspuns corect: C. 33

În forma y=mx+by = mx + b, panta este m=3m = 3.

Drepte în plan #2

Ordonata la origine a dreptei y=−2x+5y = -2x + 5 este:
  1. A. −5-5
  2. B. −2-2
  3. C. 55
  4. D. 22
Rezolvare

Răspuns corect: C. 55

Termenul liber din forma y=mx+by = mx + b este ordonata la origine: b=5b = 5.

Drepte în plan #3

O dreaptă paralelă cu y=−3x+2y = -3x + 2 care trece prin (1,4)(1, 4) are ecuația:
  1. A. y=3x+1y = 3x + 1
  2. B. y=−3x+4y = -3x + 4
  3. C. y=−3x+7y = -3x + 7
  4. D. y=13x+4y = \dfrac{1}{3}x + 4
Rezolvare

Răspuns corect: C. y=−3x+7y = -3x + 7

Panta =−3= -3. Dreapta prin (1,4)(1, 4): y−4=−3(x−1)⇒y=−3x+7y - 4 = -3(x - 1) \Rightarrow y = -3x + 7.

Drepte în plan #4

O dreaptă perpendiculară pe y=2x+1y = 2x + 1 care trece prin origine are panta:
  1. A. −2-2
  2. B. −12-\dfrac{1}{2}
  3. C. 12\dfrac{1}{2}
  4. D. 22
Rezolvare

Răspuns corect: B. −12-\dfrac{1}{2}

m1⋅m2=−1⇒m2=−12m_1 \cdot m_2 = -1 \Rightarrow m_2 = -\dfrac{1}{2}.

Drepte în plan #5

Distanța de la A(2,3)A(2, 3) la dreapta 3x−4y+5=03x - 4y + 5 = 0 este:
  1. A. 15\dfrac{1}{5}
  2. B. 25\dfrac{2}{5}
  3. C. 35\dfrac{3}{5}
  4. D. 11
Rezolvare

Răspuns corect: A. 15\dfrac{1}{5}

d=∣3⋅2−4⋅3+5∣9+16=∣−1∣5=15d = \dfrac{|3 \cdot 2 - 4 \cdot 3 + 5|}{\sqrt{9 + 16}} = \dfrac{|-1|}{5} = \dfrac{1}{5}.

Drepte în plan #6

Dreapta 2x−3y+6=02x - 3y + 6 = 0 intersectează axa OxOx în:
  1. A. (−3,0)(-3, 0)
  2. B. (0,−3)(0, -3)
  3. C. (0,2)(0, 2)
  4. D. (3,0)(3, 0)
Rezolvare

Răspuns corect: A. (−3,0)(-3, 0)

2x+6=0⇒x=−32x + 6 = 0 \Rightarrow x = -3, deci dreapta intersectează OxOx în (−3,0)(-3, 0).

Drepte în plan #7

Dreptele y=2x−1y = 2x - 1 și y=−x+5y = -x + 5 se intersectează în punctul:
  1. A. (0,−1)(0, -1)
  2. B. (1,4)(1, 4)
  3. C. (2,3)(2, 3)
  4. D. (3,2)(3, 2)
Rezolvare

Răspuns corect: C. (2,3)(2, 3)

2x−1=−x+5⇒3x=6⇒x=22x - 1 = -x + 5 \Rightarrow 3x = 6 \Rightarrow x = 2, y=3y = 3. Intersecția: (2,3)(2, 3).

Drepte în plan #8

Mediatoarea segmentului de la A(0,0)A(0, 0) la B(4,0)B(4, 0) are ecuația:
  1. A. y=2y = 2
  2. B. y=0y = 0
  3. C. x=2x = 2
  4. D. x=0x = 0
Rezolvare

Răspuns corect: C. x=2x = 2

Mijlocul: (2,0)(2, 0). Segmentul ABAB este orizontal, deci mediatoarea este verticală prin (2,0)(2, 0): x=2x = 2.

Drepte în plan #9

Ecuația dreptei paralele cu d:3x−2y+5=0d: 3x-2y+5=0, care trece prin punctul A(2,−1)A(2,-1), este:
  1. A. 3x−2y+5=03x-2y+5=0
  2. B. 2x−3y−7=02x-3y-7=0
  3. C. 3x−2y+2=03x-2y+2=0
  4. D. 3x−2y−8=03x-2y-8=0
Rezolvare

Răspuns corect: D. 3x−2y−8=03x-2y-8=0

O dreaptă paralelă cu dd păstrează coeficienții lui xx și yy: 3x−2y+C=03x-2y+C=0, pentru un anume C≠5C\neq5 (altfel ar coincide cu dd). Punem condiția ca A(2,−1)A(2,-1) să aparțină dreptei: 3⋅2−2⋅(−1)+C=0  ⟹  6+2+C=0  ⟹  C=−8.3\cdot2-2\cdot(-1)+C=0 \implies 6+2+C=0 \implies C=-8. Ecuația căutată este 3x−2y−8=03x-2y-8=0. Verificare: A(2,−1)A(2,-1): 3⋅2−2⋅(−1)−8=6+2−8=03\cdot2-2\cdot(-1)-8=6+2-8=0 ✓. Coeficienții (3,−2)(3,-2) sunt identici cu ai lui dd, deci dreptele sunt paralele (și distincte, deoarece −8≠5-8\neq5). ✓

Drepte în plan #10

Dreptele d1:2x−y−1=0d_1: 2x-y-1=0 și d2:x+y−5=0d_2: x+y-5=0 se intersectează în punctul PP. Ecuația dreptei care trece prin PP și prin punctul C(0,4)C(0,4), **fără a calcula explicit coordonatele lui PP**, este:
  1. A. 2x+y−7=02x+y-7=0
  2. B. x+2y−6=0x+2y-6=0
  3. C. x+2y−8=0x+2y-8=0
  4. D. 3x−y−3=03x-y-3=0
Rezolvare

Răspuns corect: C. x+2y−8=0x+2y-8=0

Fasciculul de drepte prin PP (intersecția lui d1d_1 și d2d_2) este (2x−y−1)+λ(x+y−5)=0.(2x-y-1) + \lambda(x+y-5) = 0. Punem condiția ca această dreaptă să treacă prin C(0,4)C(0,4): (0−4−1)+λ(0+4−5)=0  ⟹  −5−λ=0  ⟹  λ=−5.(0-4-1) + \lambda(0+4-5) = 0 \implies -5 - \lambda = 0 \implies \lambda=-5. Înlocuind: (2x−y−1)−5(x+y−5)=0  ⟹  2x−y−1−5x−5y+25=0  ⟹  −3x−6y+24=0,(2x-y-1) - 5(x+y-5) = 0 \implies 2x-y-1-5x-5y+25=0 \implies -3x-6y+24=0, adică, după împărțirea prin −3-3: x+2y−8=0x+2y-8=0. Verificare: PP (rezolvând separat d1∩d2d_1\cap d_2) este (15,75)\left(\dfrac15,\dfrac75\right), iar 15+2⋅75−8=15+145−8=3−8=−5\dfrac15+2\cdot\dfrac75-8=\dfrac15+\dfrac{14}5-8=3-8=-5... recalculăm corect: 15+145=155=3\dfrac15+\dfrac{14}{5}=\dfrac{15}{5}=3, iar 3−8=−5≠03-8=-5\neq 0 — deci verificăm cu grijă: de fapt P=(2,3)P=(2,3) (din 2x−y=12x-y=1 și x+y=5x+y=5: 3x=6⇒x=2, y=33x=6\Rightarrow x=2,\,y=3), iar 2+2⋅3−8=2+6−8=02+2\cdot3-8=2+6-8=0 ✓. Prin C(0,4)C(0,4): 0+8−8=00+8-8=0 ✓.

Drepte în plan #11

Dreapta dd trece prin punctul A(2,3)A(2,3) și determină pe cele două axe de coordonate segmente egale ca lungime, ambele diferite de origine. Ecuația dreptei dd este:
  1. A. x+y+5=0x+y+5=0
  2. B. x+y−5=0x+y-5=0
  3. C. 3x−2y=03x-2y=0
  4. D. 2x−y−1=02x-y-1=0
Rezolvare

Răspuns corect: B. x+y−5=0x+y-5=0

O dreaptă cu tăieturi nenule și egale pe axe (fie ele ambele egale cu a≠0a\neq 0) are ecuația xa+ya=1  ⟺  x+y=a.\frac{x}{a}+\frac{y}{a}=1 \iff x+y=a. Punând condiția ca A(2,3)∈dA(2,3)\in d: 2+3=a⇒a=52+3=a \Rightarrow a=5. Deci d:x+y−5=0d: x+y-5=0. Capcana: dreapta 3x−2y=03x-2y=0 trece și ea prin A(2,3)A(2,3) (deoarece 3⋅2−2⋅3=03\cdot2-2\cdot3=0), dar taie ambele axe în origine — tăieturile sale sunt amândouă 00, deci nu sunt „segmente diferite de origine" cum cere enunțul; se exclude. Verificare: intersecția cu OxOx este (5,0)(5,0), cu OyOy este (0,5)(0,5) — segmente egale, ambele nenule, iar 2+3−5=02+3-5=0 confirmă că A∈dA\in d. ✓

Drepte în plan #12

Fie familia de drepte dm:(m2+2m)x+(3m2+m+4)y+2m2−m+4=0d_m: (m^2+2m)x + (3m^2+m+4)y + 2m^2-m+4 = 0, m∈Rm \in \mathbb{R}. Există un punct fix prin care trece dmd_m pentru orice valoare a lui mm. Coordonatele acestui punct sunt:
  1. A. (−1,1)(-1,1)
  2. B. (1,−1)(1,-1)
  3. C. (1,1)(1,1)
  4. D. (−1,−1)(-1,-1)
Rezolvare

Răspuns corect: B. (1,−1)(1,-1)

Grupăm după puterile lui mm: (x+3y+2)⏟coef. lui m2m2+(2x+y−1)⏟coef. lui mm+(4y+4)⏟termen liber=0.\underbrace{(x+3y+2)}_{\text{coef. lui }m^2}m^2 + \underbrace{(2x+y-1)}_{\text{coef. lui }m}m + \underbrace{(4y+4)}_{\text{termen liber}} = 0. Pentru ca ecuația să aibă loc pentru orice mm (o infinitate de valori), fiecare din cei trei coeficienți trebuie să fie nul — obținem un sistem de trei ecuații cu două necunoscute: x+3y+2=0,2x+y−1=0,4y+4=0.x+3y+2=0, \qquad 2x+y-1=0, \qquad 4y+4=0. Din a treia: y=−1y=-1. Din a doua: 2x−1−1=0⇒x=12x-1-1=0 \Rightarrow x=1. Pasul de verificare (esențial): înlocuim în prima ecuație, care nu a fost încă folosită: 1+3(−1)+2=1−3+2=01+3(-1)+2 = 1-3+2=0 ✓ — sistemul e consistent, deci punctul fix există cu adevărat și este (1,−1)(1,-1). Verificare numerică directă: pentru m=1m=1, d1:3x+8y+5=0d_1: 3x+8y+5=0, iar 3−8+5=03-8+5=0 ✓; pentru m=−2m=-2, d−2:0⋅x+14y+10=0⇒y=−1014d_{-2}: 0\cdot x+14y+10=0 \Rightarrow y=-\dfrac{10}{14}... recalculăm: coeficientul lui xx la m=−2m=-2 este 4−4=04-4=0, cel al lui yy este 12−2+4=1412-2+4=14, termenul liber 8+2+4=148+2+4=14, deci d−2:14y+14=0⇒y=−1d_{-2}: 14y+14=0 \Rightarrow y=-1 (orice xx!) — compatibil cu (1,−1)(1,-1). ✓
În aplicațieÎncă 25 exerciții cu drepte în planIntră în cont și continui direct de la drepte în plan — nu de la zero.

Ești părinte? Vezi cât costă meditațiile la matematică — și alternativele.

← Toate exercițiile de clasa a 10-a