Trei probleme noi în fiecare dimineață. Calibrate la nivelul tău, nu la al manualului.

Înapoi la articole

Probleme · 2026-05-28

Daily Math · 2026-05-28 - trei probleme despre Numere reale și radicali, Determinanți, Asimptote

Un set de probleme de matematică pentru azi. Rezolvă cele trei probleme cu variante multiple și descoperă soluțiile explicate.

Problema 1 · Numere reale și radicali

Calculați 175+17+5\dfrac{1}{\sqrt{7}-\sqrt{5}}+\dfrac{1}{\sqrt{7}+\sqrt{5}}.
  1. 272\sqrt{7}
  2. 72\dfrac{\sqrt{7}}{2}
  3. 7\sqrt{7}
  4. 27\dfrac{2}{\sqrt{7}}

Soluție

Raționalizăm fiecare termen aducând la același numitor. Înmulțim primul termen cu 7+57+5\frac{\sqrt{7}+\sqrt{5}}{\sqrt{7}+\sqrt{5}} și al doilea cu 7575\frac{\sqrt{7}-\sqrt{5}}{\sqrt{7}-\sqrt{5}}: (7+5)+(75)(7)2(5)2=2775=272=7.\frac{(\sqrt{7}+\sqrt{5})+(\sqrt{7}-\sqrt{5})}{(\sqrt{7})^2-(\sqrt{5})^2}=\frac{2\sqrt{7}}{7-5}=\frac{2\sqrt{7}}{2}=\sqrt{7}.
Capcana clasică este raționalizarea separată a celor două fracții și greșelile de semn sau de calcul la numitor. Dacă elevul uită să împartă 272\sqrt{7} la 22, obține 272\sqrt{7} (varianta A). Cheia este recunoașterea că suma (7+5)+(75)=27( \sqrt{7}+\sqrt{5})+( \sqrt{7}-\sqrt{5})=2\sqrt{7} și numitorul comun este 75=27-5=2.

Problema 2 · Determinanți

Fie matricea A=(x203x+10121)A=\begin{pmatrix}x & 2 & 0\\ 3 & x+1 & 0\\ 1 & 2 & 1\end{pmatrix}. Suma soluțiilor reale ale ecuației det(A)=0\det(A)=0 este:
  1. 6-6
  2. 1-1
  3. 11
  4. 55

Soluție

Dezvoltăm det(A)\det(A) după coloana a treia (singurul element nenul este 11 pe poziția (3,3)(3,3)): det(A)=1det(x23x+1)=x(x+1)6=x2+x6.\det(A)=1\cdot\det\begin{pmatrix}x & 2\\ 3 & x+1\end{pmatrix}=x(x+1)-6=x^2+x-6. Ecuația x2+x6=0x^2+x-6=0 are soluțiile x1=3,  x2=2x_1=-3,\; x_2=2 (discriminant Δ=1+24=25\Delta=1+24=25). Suma soluțiilor: x1+x2=3+2=1x_1+x_2=-3+2=\mathbf{-1} (sau prin Viète: b/a=1-b/a=-1).
Expansiunea după coloana a treia reduce imediat calculul la un determinant 2×22\times2. Greșeala frecventă este confundarea sumei cu produsul rădăcinilor (x1x2=6x_1 x_2=-6, varianta A) sau calculul greșit al semnului (11, varianta C). Varianta D (55) provine din suma valorilor absolute ale rădăcinilor, 3+2=5|-3|+|2|=5.

Problema 3 · Asimptote

Fie f:R{3,3}Rf:\mathbb{R}\setminus\{-3,3\}\to\mathbb{R}, f(x)=2x2x3x29f(x)=\dfrac{2x^2-x-3}{x^2-9}. Suma valorilor întregi kk pentru care dreapta x=kx=k este asimptotă verticală a lui ff este:
  1. 66
  2. 6-6
  3. 22
  4. 00

Soluție

Numitorul se anulează în x=3x=3 și x=3x=-3. Verificăm că numărătorul nu se anulează în aceleași puncte: - f(3)f(3): 2(9)33=1202(9)-3-3=12\neq 0 ✓ - f(3)f(-3): 2(9)+33=1802(9)+3-3=18\neq 0 ✓ Astfel ff are exact două asimptote verticale: x=3x=3 și x=3x=-3. Suma: 3+(3)=03+(-3)=\mathbf{0}. (Asimptota orizontală este y=limxf(x)=2y=\lim_{x\to\infty}f(x)=2, dar aceasta nu intervine în sumă.)
Capcana principală: elevii pot identifica un singur pol (de obicei x=3x=3) și răspund 66 sau 6-6 în loc să verifice ambii. Varianta 22 este valoarea asimptotei orizontale — confuzie între tipurile de asimptote. Cheia problemei este că suma 3+(3)=03+(-3)=0, un rezultat contraintuitiv care penalizează calculul incomplet.
1 / 3
EasyNumere reale și radicali
Calculați .