Platforma de matematică pentru clasele 5–12: probleme noi în fiecare zi, ajustate pentru nivelul tău — cu soluții complete, pas cu pas, până la BAC M1 și Evaluarea Națională. Sub 20 RON pe săptămână.

Subiecte BAC oficiale

Subiecte BAC Matematică M1 · Mate-Info — Simulare 2025

Rezolvare interactivă gratuită, pas cu pas, a subiectului oficial de Matematică M1 · Mate-Info — Bacalaureat 2025, simulare. Include PDF-ul oficial și baremul de corectare.

Rezolvă varianta interactiv, gratuitPe pagini, cu barem și notă simulată — fără cont, direct în browser.

Documente oficiale

Subiectul oficial (PDF)Baremul oficial de corectare (PDF)

Subiectele oficiale

Subiectul I

  1. 1.
    Determinați termenul b1b_1 al progresiei geometrice (bn)n≥1\left(b_n\right)_{n\ge 1}, în care b3=40b_3=40 și b4=80.b_4=80.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Rația progresiei se obține împărțind doi termeni consecutivi: q=b4b3=8040=2.q=\dfrac{b_4}{b_3}=\dfrac{80}{40}=2.
    2. Din b3=b1⋅q2b_3=b_1\cdot q^2 scoatem primul termen: b1=b3q2=4022=404.b_1=\dfrac{b_3}{q^2}=\dfrac{40}{2^2}=\dfrac{40}{4}.
    3. Efectuăm împărțirea și obținem b1=10.b_1=10.

    Răspuns: b1=10b_1=10

  2. 2.
    Determinați mulțimea numerelor reale mm pentru care graficul funcției f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x2−2x+mf(x)=x^2-2x+m intersectează axa OxOx în două puncte distincte.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Graficul taie axa OxOx în două puncte distincte dacă ecuația x2−2x+m=0x^2-2x+m=0 are două soluții reale distincte, adică Δ>0.\Delta>0.
    2. Calculăm discriminantul: Δ=(−2)2−4⋅1⋅m=4−4m,\Delta=(-2)^2-4\cdot 1\cdot m=4-4m, deci condiția este 4−4m>0.4-4m>0.
    3. Rezolvăm inecuația: 4−4m>0⇔m<1,4-4m>0\Leftrightarrow m<1, adică m∈(−∞,1).m\in(-\infty,1).

    Răspuns: m∈(−∞,1)m\in(-\infty,1)

  3. 3.
    Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+2⋅3x+1=63.3^x+2\cdot 3^{x+1}=63.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Scriem 3x+1=3⋅3x3^{x+1}=3\cdot 3^x și dăm factor comun: 3x+2⋅3⋅3x=3x(1+6)=7⋅3x.3^x+2\cdot 3\cdot 3^x=3^x(1+6)=7\cdot 3^x.
    2. Ecuația devine 7⋅3x=63,7\cdot 3^x=63, de unde 3x=637=9.3^x=\dfrac{63}{7}=9.
    3. Cum 9=32,9=3^2, din 3x=323^x=3^2 rezultă x=2.x=2.

    Răspuns: x=2x=2

  4. 4.
    Determinați probabilitatea ca, alegând un număr nn din mulțimea numerelor naturale de două cifre, n2n^2 să fie număr natural de trei cifre.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Numerele naturale de două cifre sunt 10,11,…,99,10,11,\ldots,99, deci numărul cazurilor posibile este 99−10+1=90.99-10+1=90.
    2. Condiția ca n2n^2 să aibă trei cifre este 100≤n2≤999,100\le n^2\le 999, adică 10≤n≤31;10\le n\le 31; cazurile favorabile sunt 22.22.
    3. Probabilitatea este P=cazuri favorabilecazuri posibile=2290=1145.P=\dfrac{\text{cazuri favorabile}}{\text{cazuri posibile}}=\dfrac{22}{90}=\dfrac{11}{45}.

    Răspuns: P=1145P=\dfrac{11}{45}

  5. 5.
    În reperul cartezian xOyxOy se consideră punctele A(1,2)A(1,2), B(7,4)B(7,4) și CC, astfel încât AB→=2AC→\overrightarrow{AB}=2\overrightarrow{AC}. Determinați coordonatele punctului DD pentru care OD→=CB→.\overrightarrow{OD}=\overrightarrow{CB}.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Calculăm AB→=(xB−xA, yB−yA)=(7−1, 4−2)=(6,2).\overrightarrow{AB}=(x_B-x_A,\ y_B-y_A)=(7-1,\ 4-2)=(6,2).
    2. Din AB→=2AC→\overrightarrow{AB}=2\overrightarrow{AC} rezultă AC→=(3,1),\overrightarrow{AC}=(3,1), deci C(1+3, 2+1)=C(4,3).C(1+3,\ 2+1)=C(4,3).
    3. Avem CB→=OB→−OC→=(7−4, 4−3)=(3,1);\overrightarrow{CB}=\overrightarrow{OB}-\overrightarrow{OC}=(7-4,\ 4-3)=(3,1); cum OD→=CB→,\overrightarrow{OD}=\overrightarrow{CB}, punctul DD are coordonatele (3,1).(3,1).

    Răspuns: D(3,1)D(3,1)

  6. 6.
    Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABCABC, cu AB=10AB=10, înălțimea AD=8AD=8 și distanța de la punctul DD la dreapta ACAC egală cu 424\sqrt{2}. Arătați că aria triunghiului ABCABC este egală cu 56.56.
    Rezolvare pas cu pas
    1. În triunghiul dreptunghic ABDABD (AD⊥BCAD\perp BC): BD=AB2−AD2=100−64=6.BD=\sqrt{AB^2-AD^2}=\sqrt{100-64}=6.
    2. Calculăm aria triunghiului ADCADC pe două căi: 12⋅DC⋅AD=12⋅AC⋅42,\dfrac{1}{2}\cdot DC\cdot AD=\dfrac{1}{2}\cdot AC\cdot 4\sqrt{2}, cu AC=AD2+DC2;AC=\sqrt{AD^2+DC^2}; rezolvând obținem DC=8.DC=8.
    3. Cum D∈(BC),D\in(BC), avem BC=BD+DC=6+8=14,BC=BD+DC=6+8=14, deci AABC=12⋅BC⋅AD=12⋅14⋅8=56.\mathcal{A}_{ABC}=\dfrac{1}{2}\cdot BC\cdot AD=\dfrac{1}{2}\cdot 14\cdot 8=56.

    Răspuns: AABC=56\mathcal{A}_{ABC}=56

Subiectul al II-lea

Se consideră matricea A(a)=(a1−a31−21−3a)A(a)=\begin{pmatrix} a & 1 & -a \\ 3 & 1 & -2 \\ 1 & -3 & a \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+y−az=13x+y−2z=1x−3y+az=−3\begin{cases} ax+y-az=1 \\ 3x+y-2z=1 \\ x-3y+az=-3 \end{cases}, unde aa este număr real.
  1. a.
    Arătați că det⁡(A(0))=−2.\det(A(0))=-2.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Înlocuim a=0a=0 și obținem A(0)=(01031−21−30),A(0)=\begin{pmatrix} 0 & 1 & 0 \\ 3 & 1 & -2 \\ 1 & -3 & 0 \end{pmatrix}, cu prima coloană 0, 3, 1.0,\ 3,\ 1.
    2. Dezvoltăm după prima linie; singurul termen nenul provine din intrarea a12=1a_{12}=1, cu minorul det⁡(3−210)=3⋅0−(−2)⋅1=2.\det\begin{pmatrix}3 & -2 \\ 1 & 0\end{pmatrix}=3\cdot 0-(-2)\cdot 1=2.
    3. Astfel det⁡(A(0))=−1⋅2=−2.\det(A(0))=-1\cdot 2=-2.

    Răspuns: det⁡(A(0))=−2\det(A(0))=-2

  2. b.
    Determinați mulțimea numerelor reale aa pentru care sistemul are soluție unică.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Dezvoltăm determinantul după prima linie și grupăm termenii: det⁡(A(a))=a2+a−2.\det(A(a))=a^2+a-2.
    2. Sistemul are soluție unică (este de tip Cramer) dacă și numai dacă det⁡(A(a))≠0.\det(A(a))\ne 0.
    3. Rezolvăm a2+a−2=0⇔(a+2)(a−1)=0,a^2+a-2=0\Leftrightarrow(a+2)(a-1)=0, deci a∈{−2,1}a\in\{-2,1\} sunt excluse, iar mulțimea cerută este R∖{−2,1}.\mathbb{R}\setminus\{-2,1\}.

    Răspuns: a∈R∖{−2,1}a\in\mathbb{R}\setminus\{-2,1\}

  3. c.
    Pentru a=1a=1, determinați soluțiile (x1,y1,z1)(x_1,y_1,z_1) și (x2,y2,z2)(x_2,y_2,z_2) ale sistemului de ecuații pentru care y1=x2y_1=x_2 și z1=y2.z_1=y_2.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Pentru a=1a=1 sistemul este compatibil nedeterminat; luând α=x\alpha=x ca parametru, soluția generală este (α, α+1, 2α), α∈C.(\alpha,\ \alpha+1,\ 2\alpha),\ \alpha\in\mathbb{C}.
    2. Scriem cele două soluții cu parametrii α1,α2\alpha_1,\alpha_2 și impunem condițiile y1=x2: α1+1=α2y_1=x_2:\ \alpha_1+1=\alpha_2 și z1=y2: 2α1=α2+1.z_1=y_2:\ 2\alpha_1=\alpha_2+1.
    3. Înlocuind α2=α1+1\alpha_2=\alpha_1+1 în a doua relație: 2α1=α1+2,2\alpha_1=\alpha_1+2, deci α1=2\alpha_1=2 și α2=3,\alpha_2=3, de unde soluțiile (2,3,4)(2,3,4) și (3,4,6).(3,4,6).

    Răspuns: (2,3,4)(2,3,4) și (3,4,6)(3,4,6)

Pe mulțimea M=(0,+∞)M=(0,+\infty) se definește legea de compoziție x∗y=xy+1xy+x+y2−2.x*y=\sqrt{xy}+\dfrac{1}{\sqrt{xy}}+\dfrac{x+y}{2}-2.
  1. a.
    Arătați că 1∗4=3.1*4=3.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Înlocuim x=1, y=4x=1,\ y=4 în lege; calculăm xy=1⋅4=2.\sqrt{xy}=\sqrt{1\cdot 4}=2.
    2. Calculăm restul termenilor: 1xy=12\dfrac{1}{\sqrt{xy}}=\dfrac{1}{2} și x+y2=1+42=52.\dfrac{x+y}{2}=\dfrac{1+4}{2}=\dfrac{5}{2}.
    3. Adunăm: 1∗4=2+12+52−2=2+3−2=3.1*4=2+\dfrac{1}{2}+\dfrac{5}{2}-2=2+3-2=3.

    Răspuns: 1∗4=31*4=3

  2. b.
    Determinați x∈Mx\in M pentru care x∗x=1.x*x=1.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Cu y=xy=x și x2=x\sqrt{x^2}=x pe M=(0,+∞)M=(0,+\infty): x∗x=x+1x+x−2=2x2−2x+1x.x*x=x+\dfrac{1}{x}+x-2=\dfrac{2x^2-2x+1}{x}.
    2. Ecuația x∗x=1x*x=1 devine 2x2−2x+1x=1⇔2x2−3x+1=0.\dfrac{2x^2-2x+1}{x}=1\Leftrightarrow 2x^2-3x+1=0.
    3. Rezolvăm: (2x−1)(x−1)=0,(2x-1)(x-1)=0, deci x=12x=\dfrac{1}{2} sau x=1,x=1, ambele în M.M.

    Răspuns: x=12x=\dfrac{1}{2} și x=1x=1

  3. c.
    Demonstrați că mulțimea [1,+∞)[1,+\infty) este parte stabilă a mulțimii MM în raport cu legea de compoziție „∗*”.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Pentru t=xy>0t=\sqrt{xy}>0 folosim inegalitatea t+1t≥2,t+\dfrac{1}{t}\ge 2, deci xy+1xy≥2.\sqrt{xy}+\dfrac{1}{\sqrt{xy}}\ge 2.
    2. Atunci x∗y=(xy+1xy)+x+y2−2≥2+x+y2−2=x+y2.x*y=\left(\sqrt{xy}+\dfrac{1}{\sqrt{xy}}\right)+\dfrac{x+y}{2}-2\ge 2+\dfrac{x+y}{2}-2=\dfrac{x+y}{2}.
    3. Dacă x,y∈[1,+∞),x,y\in[1,+\infty), atunci x+y≥2,x+y\ge 2, deci x+y2≥1,\dfrac{x+y}{2}\ge 1, de unde x∗y≥1,x*y\ge 1, adică x∗y∈[1,+∞);x*y\in[1,+\infty); mulțimea este parte stabilă.

    Răspuns: [1,+∞)[1,+\infty) este parte stabilă a lui MM în raport cu „∗*”

Subiectul al III-lea

Se consideră funcția f:(0,+∞)→Rf:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=2x−2x+2+ln⁡x+2x.f(x)=\dfrac{2x-2}{x+2}+\ln\dfrac{x+2}{x}.
  1. a.
    Arătați că f′(x)=4(x−1)x(x+2)2f'(x)=\dfrac{4(x-1)}{x(x+2)^2}, x∈(0,+∞).x\in(0,+\infty).
    Rezolvare pas cu pas
    1. Derivăm partea rațională cu regula câtului (u=2x−2, v=x+2u=2x-2,\ v=x+2): (2x−2x+2)′=2(x+2)−(2x−2)(x+2)2=6(x+2)2.\left(\dfrac{2x-2}{x+2}\right)'=\dfrac{2(x+2)-(2x-2)}{(x+2)^2}=\dfrac{6}{(x+2)^2}.
    2. Scriem ln⁡x+2x=ln⁡(x+2)−ln⁡x\ln\dfrac{x+2}{x}=\ln(x+2)-\ln x și derivăm: 1x+2−1x=−2x(x+2).\dfrac{1}{x+2}-\dfrac{1}{x}=\dfrac{-2}{x(x+2)}.
    3. Adunăm și aducem la același numitor: f′(x)=6(x+2)2−2x(x+2)=6x−2(x+2)x(x+2)2=4(x−1)x(x+2)2.f'(x)=\dfrac{6}{(x+2)^2}-\dfrac{2}{x(x+2)}=\dfrac{6x-2(x+2)}{x(x+2)^2}=\dfrac{4(x-1)}{x(x+2)^2}.

    Răspuns: f′(x)=4(x−1)x(x+2)2f'(x)=\dfrac{4(x-1)}{x(x+2)^2}

  2. b.
    Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞+\infty la graficul funcției f.f.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Calculăm limita părții raționale: lim⁡x→+∞2x−2x+2=2\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\dfrac{2x-2}{x+2}=2 (raportul coeficienților dominanți).
    2. Calculăm limita părții logaritmice: lim⁡x→+∞ln⁡x+2x=ln⁡1=0.\displaystyle\lim_{x\to+\infty}\ln\dfrac{x+2}{x}=\ln 1=0.
    3. Adunăm: lim⁡x→+∞f(x)=2+0=2,\displaystyle\lim_{x\to+\infty}f(x)=2+0=2, deci asimptota orizontală spre +∞+\infty este y=2.y=2.

    Răspuns: y=2y=2

  3. c.
    Determinați numerele naturale nn pentru care ecuația f(x)=nf(x)=n nu are soluții.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Cum x(x+2)2>0x(x+2)^2>0 pe (0,+∞),(0,+\infty), semnul lui f′f' este al lui x−1x-1: ff scade pe (0,1](0,1] și crește pe [1,+∞),[1,+\infty), cu minimul f(1)=ln⁡3.f(1)=\ln 3.
    2. La capete: lim⁡x→0+f(x)=+∞\displaystyle\lim_{x\to 0^+}f(x)=+\infty și lim⁡x→+∞f(x)=2,\displaystyle\lim_{x\to+\infty}f(x)=2, deci imaginea funcției este [ln⁡3,+∞).[\ln 3,+\infty).
    3. Ecuația f(x)=nf(x)=n nu are soluții pentru n<ln⁡3;n<\ln 3; cum 1<ln⁡3<2,1<\ln 3<2, singurele numere naturale sunt n=0n=0 și n=1.n=1.

    Răspuns: n=0n=0 și n=1n=1

Se consideră funcția f:R→Rf:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x22x2+1.f(x)=\dfrac{x^2}{2x^2+1}.
  1. a.
    Arătați că ∫−12(2x2+1)f(x) dx=3.\displaystyle\int_{-1}^{2}\left(2x^2+1\right)f(x)\,dx=3.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Simplificăm integrandul: (2x2+1)f(x)=(2x2+1)⋅x22x2+1=x2.(2x^2+1)f(x)=(2x^2+1)\cdot\dfrac{x^2}{2x^2+1}=x^2.
    2. O primitivă a lui x2x^2 este F(x)=x33;F(x)=\dfrac{x^3}{3}; aplicăm formula Leibniz-Newton: ∫−12x2 dx=F(2)−F(−1)=83−(−13).\displaystyle\int_{-1}^{2}x^2\,dx=F(2)-F(-1)=\dfrac{8}{3}-\left(-\dfrac{1}{3}\right).
    3. Calculăm: 83+13=93=3.\dfrac{8}{3}+\dfrac{1}{3}=\dfrac{9}{3}=3.

    Răspuns: ∫−12(2x2+1)f(x) dx=3\displaystyle\int_{-1}^{2}\left(2x^2+1\right)f(x)\,dx=3

  2. b.
    Arătați că ∫02f(x) dx=1.\displaystyle\int_{0}^{2}\sqrt{f(x)}\,dx=1.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Simplificăm: f(x)=x22x2+1=∣x∣2x2+1;\sqrt{f(x)}=\sqrt{\dfrac{x^2}{2x^2+1}}=\dfrac{|x|}{\sqrt{2x^2+1}}; pe [0,2][0,2] avem ∣x∣=x,|x|=x, deci integrandul este x2x2+1.\dfrac{x}{\sqrt{2x^2+1}}.
    2. O primitivă este F(x)=122x2+1F(x)=\dfrac{1}{2}\sqrt{2x^2+1} (se verifică prin derivare); evaluăm la capete.
    3. F(2)=129=32F(2)=\dfrac{1}{2}\sqrt{9}=\dfrac{3}{2} și F(0)=121=12,F(0)=\dfrac{1}{2}\sqrt{1}=\dfrac{1}{2}, deci integrala este 32−12=1.\dfrac{3}{2}-\dfrac{1}{2}=1.

    Răspuns: ∫02f(x) dx=1\displaystyle\int_{0}^{2}\sqrt{f(x)}\,dx=1

  3. c.
    Pentru fiecare număr natural nenul nn se consideră numărul In=∫01xnf ⁣(ex) dxI_n=\displaystyle\int_0^1\dfrac{x^n}{f\!\left(\sqrt{e^x}\right)}\,dx. Arătați că (n+1)In−In+1=2(n+1)n+2+1e(n+1)I_n-I_{n+1}=\dfrac{2(n+1)}{n+2}+\dfrac{1}{e}, pentru orice număr natural nenul n.n.
    Rezolvare pas cu pas
    1. Cu t=ext=\sqrt{e^x} avem t2=ex,t^2=e^x, deci f ⁣(ex)=ex2ex+1f\!\left(\sqrt{e^x}\right)=\dfrac{e^x}{2e^x+1} și 1f ⁣(ex)=2ex+1ex=2+e−x.\dfrac{1}{f\!\left(\sqrt{e^x}\right)}=\dfrac{2e^x+1}{e^x}=2+e^{-x}.
    2. Atunci (n+1)In−In+1=∫01[(n+1)xn−xn+1](2+e−x) dx,(n+1)I_n-I_{n+1}=\displaystyle\int_0^1\left[(n+1)x^n-x^{n+1}\right](2+e^{-x})\,dx, pe care îl despărțim în partea polinomială (factor 22) și partea cu e−x.e^{-x}.
    3. Partea polinomială: 2∫01[(n+1)xn−xn+1]dx=2(1−1n+2)=2(n+1)n+2,2\displaystyle\int_0^1\left[(n+1)x^n-x^{n+1}\right]dx=2\left(1-\dfrac{1}{n+2}\right)=\dfrac{2(n+1)}{n+2}, iar partea cu e−xe^{-x} (integrare prin părți) dă 1e;\dfrac{1}{e}; în total (n+1)In−In+1=2(n+1)n+2+1e.(n+1)I_n-I_{n+1}=\dfrac{2(n+1)}{n+2}+\dfrac{1}{e}.

    Răspuns: (n+1)In−In+1=2(n+1)n+2+1e(n+1)I_n-I_{n+1}=\dfrac{2(n+1)}{n+2}+\dfrac{1}{e}

Test rapidCe notă ai lua azi la BAC?5 grile pe profilul tău, de la Începător la Expert. Scor instant și vezi unde te situezi — fără cont, ~3 minute.

Exersează pe capitole

Probleme rezolvate pe capitolele-cheie din programa de Bacalaureat:

Formule pentru BAC Mate-Info

Tabele complete pentru capitolele examinate la BAC Mate-Info:

Sursă: subiect și barem publicate oficial de Ministerul Educației / Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNEE). Documentele sunt reproduse integral, nealterate; rezolvarea interactivă este material original pbmate.